Activitatea EASA în domeniul siguranței aviației este foarte cuprinzătoare și are un caracter constant; nu se încheie în momentul în care o aeronavă este certificată și declarată sigură pentru zbor. Aeronava respectivă va efectua mii de zboruri timp de mai mulți ani, iar uneori, pe parcursul exploatării, pot apărea anumite probleme de siguranță.
Aceste probleme sunt abordate adesea într-o publicație despre siguranță numită „dispoziții privind navigabilitatea”. Dispozițiile privind navigabilitatea prevăd măsurile care trebuie luate în legătură cu o aeronavă pentru a se restabili un nivel de siguranță acceptabil, când există dovezi că, în caz contrar, nivelul de siguranță al aeronavei respective ar fi compromis.
Prin acest document, operatorii aerieni din întreaga lume care operează aeronavele respective sunt informați cu privire la problema potențială de siguranță și sunt obligați să ia măsurile necesare pentru a o remedia.
Rețineți că, deși operațiunile din aviația comercială sunt în general partea cea mai vizibilă a aviației, dispozițiile privind navigabilitatea pot viza și alte tipuri de aeronave, precum elicopterele, baloanele etc.
Ce conțin dispozițiile privind navigabilitatea?
Documentul descrie problema de siguranță și flota afectată. Cele două elemente esențiale sunt: măsurile corective care trebuie luate și timpul necesar pentru aplicarea lor. Termenul acordat pentru conformare reflectă gravitatea problemei: cu cât termenul de conformare este mai lung, cu atât riscul de apariție a unui eveniment de siguranță în viitorul apropiat este mai mic. Măsurile corective pot fi la fel de simple ca actualizarea unui manual de zbor sau o mică actualizare a software-ului. Cele mai complexe pot implica modificări structurale ample.
Colaborarea pentru siguranță: cum iau naștere dispozițiile privind navigabilitatea
Siguranța este o responsabilitate comună a diferiților actori din sectorul aviației. Operatorii de aeronave trebuie să raporteze date despre problemele cu care s-ar putea confrunta în timpul operațiunilor. Ca regulă generală, ei transmit acest raport titularului certificatului de tip, care, în termeni mai simpli, este întreprinderea care a proiectat aeronava respectivă. Titularul certificatului de tip va analiza problema și, dacă estimează că este vorba de o problemă de siguranță care ar putea apărea și la altă aeronavă, va informa și va implica EASA, propunând măsurile care trebuie luate pentru a o remedia. EASA va analiza aceste date, va solicita eventual actualizări și, după ce se convine asupra măsurilor corespunzătoare, va emite o dispoziție privind navigabilitatea. Dacă există timpul necesar, propunerea de dispoziție privind navigabilitatea va fi disponibilă o perioadă pe site-ul web al EASA pentru consultare și observații (în principal, din partea industriei și a operatorilor), înainte de publicarea oficială.
Trebuie remarcat că și alte organizații (de exemplu, întreprinderi de întreținere, întreprinderi de producție etc.) au obligația de a raporta date, iar aceeași problemă poate fi raportată de mai multe ori de organizații diferite. Toate aceste informații sunt examinate și analizate și pot duce, în cele din urmă, la emiterea de dispoziții privind navigabilitatea.
EASA este responsabilă de emiterea dispozițiilor privind navigabilitatea referitoare la produsele certificate sau validate de EASA. În cazul în care certificarea a fost efectuată de altă autoritate și validată de EASA, agenția poate adopta dispoziții privind navigabilitatea emise de autoritatea respectivă.
Dispoziții privind navigabilitatea în regim de urgență
EASA emite uneori dispoziții privind navigabilitatea în regim de urgență. După cum indică și numele, acestea se referă la o problemă de siguranță care trebuie soluționată într-un termen mult mai scurt și, în acest caz, nu există perioadă de consultare. În mod normal, dacă măsurile corective trebuie luate în mai puțin de 30 de zile, avem de-a face cu dispoziții privind navigabilitatea în regim de urgență.
Poate vi s-a întâmplat deja să vedeți la rubrica de știri că un anumit tip de aeronavă a fost reținut la sol, adică i s-a interzis să zboare. Este un fapt extrem de rar, dar poate fi singura soluție posibilă dacă nu există măsuri corective disponibile pentru a remedia într-un termen scurt o problemă de siguranță identificată.
În majoritatea cazurilor, dispozițiile privind navigabilitatea în regim de urgență nu vor duce la reținerea la sol a aeronavelor, dar pot perturba operațiunile și cauza neplăceri pasagerilor care folosesc transportul aerian și ale căror planuri de călătorie sunt afectate. Este important să nu uităm că, în aviație, siguranța trebuie să fie întotdeauna pe primul loc.
Fiți permanent la curent!
Creați-vă un cont și urmăriți-ne pe EASA Light pentru a fi mereu la curent cu activitățile EASA.