Aptitudinile din punct de vedere medical ale piloților reprezintă un element fundamental al siguranței aviației. V-ați întrebat însă vreodată ce se întâmplă când un pilot se confruntă cu probleme legate de sănătatea psihică? Aviația este adesea asociată cu standarde medicale stricte și cu supravegherea riguroasă. De aceea, ce poate crea uneori impresia că orice problemă de sănătate, indiferent de natura ei, ar putea pune capăt imediat unei cariere în aviație. Totuși, sistemul își propune acum să facă exact opusul, și anume să-i ajute pe piloții noștri să se mențină sănătoși și să rămână apți de zbor ori de câte ori este posibil.
În ultimul deceniu, comunitatea aviatică a recunoscut din ce în ce mai mult că se cuvine ca sănătatea psihică să beneficieze de aceeași abordare structurată și constructivă ca sănătatea fizică. Accentul s-a mutat treptat, de la simpla identificare a piloților care ar putea fi inapți de zbor la identificarea modurilor în care pot fi ajutați să-și mențină starea de sănătate fizică și psihică cât mai mult posibil. Obiectivul principal al EASA, precum și al întregii comunități aviatice, rămâne fără îndoială siguranța zborului, iar o mai mare transparență, mai ales cu privire la sănătatea psihică, poate contribui în sine la siguranță, încurajând piloții să vorbească deschis și să solicite sprijin.
Ce se întâmplă când un pilot declară că are o problemă?
Când un pilot semnalează o problemă de sănătate psihică, poate primi mai multe tipuri de sprijin, în funcție de situație. Dacă problemele sunt relativ minore, piloții pot apela la ajutorul oferit de programele de sprijin colegial. Aceste programe le permit piloților să discute în condiții de confidențialitate cu colegi calificați, care înțeleg solicitările specifice profesiei.
Dacă o problemă pare mai gravă, pilotul poate fi îndrumat către un examinator aeromedical. Examinatorul evaluează situația și stabilește măsurile adecvate. În majoritatea cazurilor, se stabilește că pilotul poate continua să piloteze, cu sau fără tratament și monitorizare, după caz.
Dacă este necesar un tratament, cum ar fi administrarea de medicamente, e posibil ca pilotul să nu mai piloteze o perioadă, până când tratamentul stabilizează situația. Totuși, majoritatea piloților pot relua zborurile după ce starea lor de sănătate este gestionată corespunzător dacă efectele secundare ale tratamentului nu reprezintă un risc semnificativ pentru siguranță. De fapt, suspendarea pe termen mai lung a unui certificat medical survine doar într-un procent foarte mic din cazuri.
O concepție greșită frecvent întâlnită
Una din principalele concepții greșite întâlnite la piloți este că dacă declară o problemă de sănătate psihică își vor pierde automat certificatul medical. Conform dovezilor, acest lucru nu este adevărat.
Peste 60 % din piloții care declară o afecțiune pot continua să piloteze fără a li se suspenda licența. Aproximativ 30 % din ei pot avea nevoie de tratament sau monitorizare suplimentară înainte de a-și relua sarcinile de zbor. Doar sub 10 % se confruntă cu restricții pe termen mai lung.
Cu toate acestea, raportarea insuficientă a cazurilor rămâne o problemă. Potrivit studiilor, mai mult de jumătate din piloții cu afecțiuni medicale aleg să nu le declare. Acest lucru poate fi dăunător atât pentru persoana în cauză, cât și pentru siguranța aviației. Reglementările impun piloților să declare orice afecțiune care le-ar putea afecta aptitudinea de a pilota, iar ascunderea intenționată a acestor informații poate fi chiar considerată fraudă.
În plus, amânarea gestionării factorilor de risc sau a tratamentului unei afecțiuni medicale duce, de obicei, la agravarea stării de sănătate, la apariția complicațiilor și la un prognostic mai grav într-o etapă ulterioară, când semnele și simptomele nu mai pot fi ascunse. În general, cu cât factorii de risc pentru sănătatea psihică sunt abordați mai repede sau cu cât o afecțiune medicală este tratată mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de a reveni mai repede la zbor.
Prevenția este capitală
Sănătatea psihică poate fi mai greu de evaluat decât cea fizică, deoarece simptomele pot fi mai puțin vizibile și mai subiective. De aceea, abordarea EASA se concentrează din ce în ce mai mult pe prevenire.
Programele de sprijin colegial ajută piloții să recunoască primele semne de avertizare și să discute despre provocări înainte ca ele să se agraveze. De asemenea, recomandările și îndrumările privind stilul de viață fac parte din abordarea preventivă. Scopul nu este de a elimina riscul în totalitate, lucru imposibil, ci de a-l gestiona într-un mod responsabil și constructiv.
De asemenea, piloții sunt supuși unor controale medicale periodice de-a lungul întregului parcurs profesional. După certificarea inițială, se efectuează periodic controale medicale de monitorizare, în funcție de factori precum vârsta și istoricul medical. Intervalele variază între cinci ani și șase luni, în funcție de clasa de certificare medicală și de vârstă.
Colaborare la nivel european
EASA colaborează îndeaproape cu statele membre pentru a sprijini punerea în aplicare armonizată a reglementărilor medicale și pentru a promova bunele practici. Acestea sunt, printre altele, inspecții de standardizare, discuții periodice cu experți în medicina aeronautică și participarea la conferințe internaționale.
De asemenea, agenția depune eforturi pentru a promova discuțiile despre sănătatea psihică la nivel mondial. Prezentările și schimburile de experiență cu partenerii internaționali ajută la partajarea lecțiilor învățate și la promovarea abordărilor preventive în afara Europei.
Ce urmează
Cerințele legate de sănătatea psihică evoluează în permanență. În urma proiectului de cercetare MESAFE, EASA a lansat recent un grup de lucru pentru elaborarea de reglementări cu scopul de a analiza mai în detaliu prevederile referitoare la sănătatea psihică în sectorul aviației. Grupul va analiza subiecte precum utilizarea anumitor tratamente medicamentoase și combinațiile posibile care ar putea permite continuarea pilotajului în condiții de siguranță în anumite circumstanțe.
Se preconizează că rezultatele grupului vor contribui la elaborarea unui aviz privind propunerea de modificare, prevăzut pentru publicare în 2027.
MESAFE este un proiect de cercetare al EASA derulat în perioada 2022-2024. El a evaluat noile progrese medicale în domeniul diagnosticării precoce și al tratamentului afecțiunilor de sănătate psihică cu potențial risc pentru siguranța aviației și care, în consecință, ar putea determina ca piloții și controlorii de trafic aerian să fie declarați inapți sau să se aplice limitarea certificatului lor medical din motive de siguranță.
Puteți citi mai multe despre acest proiect și rezultatele sale pe EASA Pro (disponibil numai în limba engleză)
Prin continuarea eforturilor de a îmbunătăți înțelegerea, de a consolida sistemele de sprijin și de a reduce stigmatizarea, comunitatea aviatică se poate asigura că piloții și celelalte categorii de personal din aviație implicate în siguranță, precum controlorii de trafic aerian sau membrii echipajului de cabină, primesc ajutorul de care au nevoie, menținând în același timp nivelul ridicat de siguranță pe care pasagerii se bazează în fiecare zi.